Care sunt cele mai raspandite boli la copii?
In sezonul rece, este vorba in primul rand de viroze respiratorii, care sunt cele mai frecvente, si viroze eruptive si digestive (gastroenterocolite). Acestea sunt firesti, mai ales in colectivitati (gradinite si crese). A crescut insa foarte mult frecventa alergiilor alimentare, in special la lapte, ou, faina de grau, precum si a alergiilor respiratorii (rinita, astm) intr-un ritm mult accelerat fata de cum ne-am fi asteptat, insa proportional cu ce se intampla in restul lumii, unde se vorbeste despre „epidemia alergiilor”. In ultima vreme a crescut si frecventa obezitatii si a sindromului metabolic chiar la copiii de varsta scolara si adolescenti – si acestea sunt in primul rand „boli de stil de viata”.
Care sunt factorii de risc pentru obezitatea la copii?
Alimentatia dezechilibrata, cu exces de fainoase albe, zahar si dulciuri rafinate, sucuri dulci, deficit de aport de legume (in primul rand, verzi) si fructe, precum si mancatul la televizor (cand copilul ajunge sa ignore impulsurile legate de satietate) – toate acestea sunt cauzele principale ale obezitatii.
Care sunt factorii externi care pot influenta aparitia unor afectiuni mentale la copii?
Afectiunile psihiatrice (depresia, tulburarea anxioasa, unele psihoze) sunt tot mai mult legate de excesul de utilizare a ecranelor electromagnetice (telefoane inteligente, tablete, computer sau TV), care provoaca, in timp, modificari la nivelul impulsurilor nervoase cerebrale cu dezvoltarea inclusiv a unor modificari de tip adictiv.
Rata de vaccinare a scazut constant in Romania. In paralel cu campaniile nationale de vaccinare, exista campanii anti-vaccinare cu mesaje despre ineficienta si efectele secundare ale vaccinurilor. Ce argumentele le oferiti parintilor atunci cand le recomandati sa isi vaccineze copiii cu vaccinurile din schema obligatorie nationala?
Un argument pe care il folosesc impotriva subiectului „ineficientei vaccinurilor” este tocmai cresterea incidentei acestor boli (care ar putea fi prevenite prin vaccinare), care a aparut de cand a scazut rata vaccinarilor, deci, nu se poate afirma ca nu sunt eficiente. De exemplu, raspandirea rujeolei a ajuns in stadiu de epidemie si acolo unde sunt cazuri multe exista si mai mari sanse de complicatii, care sunt manifestarile cele mai de temut in rujeola. Pentru alte vaccinuri, de exemplu cel pneumococic, recomand vaccinarea mai ales la copiii predispusi la otite sau cu afectiuni cronice pulmonare, cum sunt multi in ultima vreme, mai ales dupa intrarea in colectivitate. Valul de infectii gripale din aceasta iarna, in special la varstele cu risc (sub 2 ani si peste 65), justifica si vaccinarea antigripala.
Cand trebuie parintii sa vina cu copilul la medicul pediatru?
Raspunsul meu este: la nevoie! Insa, ceea ce medicii considera la nevoie poate fi diferit de acceptiunea parintilor. In general, daca starea generala a copilului este afectata, indiferent de masurile luate acasa. De asemenea, trebuie mers la medic atunci cand copiii refuza sa bea lichide sau pierd cantitati mari de lichide (prin diaree sau varsaturi) si exista riscul deshidratarii. Orice durere intensa care nu cedeaza si orice alterare a starii de constienta sunt indicatii de consult de urgenta.
Accesul parintilor la multe surse de informare reprezinta o provocarepentru medicul pediatru in a-si exercita profesia? A aparut, recent, tendinta de a cere sfaturi pe Facebook legate de sanatate inainte de a fi consultat de medicul de familie sau de un specialist.
Intr-adevar, si mie mi se cer sfaturi pe Internet, fie pe Facebook sau pe blogul personal, si, deci, ma vad pusa in situatia de a sfatui „in orb”, fara sa fi vazut copilul, numai pe baza istorisirii parintilor. Uneori exista sfaturi pe care le putem oferi, generale si teoretice, alteori, este necesar sa trimitem parintii la un consult direct. Exista, insa, si o parte benefica – in avalansa de informatii care pot fi gasite pe internet legate de sanatatea copiilor, incercam sa ne erijam si noi intr-o voce care sa ofere sfaturi mai putin alarmiste si mai obiective.
Este dificil sa lucrati cu pacientii copii?
In cazul consultului unui copil, dificultatea este legata mai putin de comunicarea trunchiata („copilul nu poate spune ce-l doare”), cat de variabilitatea simptomelor fie de la un copil la altul, fie de la o varsta la alta, fie de la o infectie la alta (copiii pot reactiona diferit la afectiuni similare). De asemenea, sunt simptome comune care apar intr-o multitudine de afectiuni (cum ar fi varsaturile, care pot pot avea o cauza digestiva, dar se pot manifesta si intr-o otita sau encefalita). Exista, insa, si avantajul onestitatii – copilul de varsta mica nu minte si este evident cand boala il deranjeaza semnificativ sau o suporta bine.
Add Comment